Biserica Vintilă Vodă
Biserica Vintilă Vodă (ortodoxă) se afla în partea de Nord-Vest a satului Popești-Români, pe strada Unirii nr. 26. În aceeași curte a bisericii se afla și casa parohiala fondata de Alexandrina Hagi-Vasile, în anul 1899. Biserica a început sa fie zidita în timpul celei de a doua domnii a lui Grigore Ghica (1672-1673) și a fost terminata la 23 septembrie 1676, pe vremea domnitorului Gheorghe Duca (dec. 1673-1678), asa cum arata și pisania de piatra de deasupra ușii de intrare, cu litera de 6 cm în relief, având dimensiunile 169/79 cm.
Iată și cuprinsul ei: Cu vreria Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșitul Sfântului Duh, zidițu-s-a aceasta sfântă și dumnezeiască beserică prin osteniala robului lui Dumnezeu Hrizea vel vistiernic și Maria care s-au început în zilele răposatului Ion Gligorie voivodu și s-au savârsitu acumu în zilele luminatului domn Ion Duca Voivod! Septembrie 25 din 1676.
Astfel, Biserica Vintilă Vodă a fost zidita de marele vistiernic Hrizea Carida (Popescu) și de soția sa, Maria, părintii cronicarului muntean Radu Popescu, în apropierea casei lor boierești, azi dispărută.
Biserica Romano Catolică
Schematismul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București (1933) menționează ca Parohia Romano-Catolica Popești-Leordeni a fost înființată în anul 1826. În anul 1839, parohul Necula Penov (1811-1875), împreună cu cca. 250 de credincioși construiește o biserica din lemn, bătuta cu pământ și acoperita cu trestie, pentru a nu se mai celebra Sf. Liturghie într-un grajd cu oi.
În anul 1884, preotul Ignatius d'Alessandro (1878-1885) dorește să înceapă construcția unei noi biserici, dar nu reușește. Abia doi ani mai târziu, parohul Francisc Paterok (1885-1903), cu ajutorul credincioșilor, începe construcția noii biserici, după modelul celei din satul sau natal din Polonia. În 1893, când biserica este terminată, parohia număra cca 250 de familii și 17 pogoane de pământ.
La început, stâlpii de susținere erau din cărămida, groși de 1 m, dar ulterior ei au fost înlocuiți cu alții din fontă; turnul, bolțile și tencuielile din afară au fost realizate în anul 1887.
Biserica a fost restaurata în anul 1924, fiind mărită către răsărit cu cca 5 metri. Tot atunci au fost adăugate sacristiile laterale și a fost acoperita cu tabla. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat foarte serios biserica, însă de fiecare data, cu ajutorul credincioșilor s-a realizat reconstrucția lăcașului de cult. Hramul Bisericii este Sf. Fecioara Maria Regina Sfântului Rozariu și se sărbătorește la data de 7 octombrie.
Biserica Sfinții Voievozi
Biserica Sfinții Voievozi (ortodoxă) din Leordeni a fost zidita de marele vornic Mihail Manu în anii 1807-1808.
Începută în 1807, construcția a luat sfârșit în septembrie 1808, iar sfințirea ei a avut loc în ziua de 26 martie 1811, în Duminica Floriilor, cu o frumoasă serbare, de către Preasfinția Sa Arhiereul Dionisie
, așa cum scrie Mihail Manu în însemnările sale autobiografice.
Lăcașul a fost conceput ca un paraclis pe lângă casa boierească din Leordeni, care făcea parte din zestrea șotiei vornicului Manu, Smaranda, născută Varacarescu.
O însemnare din 8 mai 1910 amintește numele lui Mincu Zugravu, care a pictat probabil biserica.
Pictura bisericii este în frescă, portretele ctitorilor însă - vornicul Manu cu soția sa, Smaranda, și cu cei opt copii ai lor - ce decorează peretele vestic al pronaosului sunt pictate în anul 1825 în ulei pe pânză aplicată pe perete de talentatul pictor Nicolae Polcovnicul, așa cum se semnează pe el în partea de jos a tabloului: S-au zografiat aceste portreturi de Nicolae polcovnicul, zograf. 1825 octombrie 23
. Tot în partea de jos a tabloului sunt scrise și numele celor opt copii ai vornicului Mihail Manu și anume: Ana, Dimitrie, Nicolae, Constantin, Alexandru, Ioan, Gheorghe și Grigore.